Sign In
Create Account
Guest_ady_*
Eu sunt din Falticeni un mic oras pot spune dar ai ce vedea la el .
Centru orasului
http://www.romanianm...s/falticeni.jpg
http://cronicadefalt...2/in-centru.jpg
Discotecile noastre majoritatea
http://www.bogdantur...07/DSC_7561.jpg
Primaria noastra
http://www.obiectivd...a-falticeni.jpg
http://cronicadefalt...a-falticeni.jpg
Muzeu ( unul din cate mai sunt )
http://media.monitor...151427maxim.jpg
Târgul Fălticeni a fost fondat în anul 1779 în timpul domnitorului Constantin Moruzi, fiind primul oraș din România care a fost fondat de evrei pe baza privilegiilor acordate de domnitori. [1] În monografia sa, istoricul Artur Gorovei menționează că în 1772 trăiau acolo trei frati evrei. Cea mai veche dovadă a existenței evreilor în orașul Fălticeni este o piatră funerară datând din 1780 și aflată în cimitirul evreiesc vechi.
Prin contractul semnat la 1 iulie 1780 între proprietarul de moșii Ioniță Bașotă și evrei, acesta le-a acordat un teren pentru cimitir, precum și dreptul de a-și construi o sinagogă cu condiția ca aceasta să arate la exterior ca orice altă casă. Evreii au primit permisiunea să se ocupe cu negustoria, fiind obligați să plătească doar taxe fixe. Casele lor nu puteau fi vândute fără acordul proprietarului moșiei. Întrucât acest prim experiment a avut succes, domnitorul a permis evreilor să fondeze și alte localități. Ca urmare a condițiilor oferite de boier, mai mulți evrei din Basarabia, Bucovina și Galiția au venit la Fălticeni și s-au stabilit acolo.
Începând din anul 1810, odată cu schimbarea proprietarului moșiei, au izbucnit dispute între evrei și noii proprietari, fiecare pretinzând că lui i se cuvin taxele plătite de evrei. Judecățile s-au tărăgănat, timp în care evreii nu au mai plătit taxe. Profitând de inexistența unui proprietar legal, evreii au construit sinagogi noi din piatră. Târgul a fost jefuit și incendiat de eteriști în timpul revoluției din 1821. Astfel, revoluționarii greci i-au sechestrat pe liderii comunității cerând răscumpărări mari pentru eliberarea acestora.
Abia în 1823 domnitorul Ioniță Sandu Sturza a acordat drepturile de proprietate lui Andrei Bașotă, nepotul primului proprietar. Acesta a abrogat contractul din 1780 și a încheiat un nou contract cu evreii prin care mărea taxele și introducea altele noi. Evreii vechi s-au opus acestor modificări și i-au alungat pe trimișii boierului veniți în primăvara anului 1825 pentru colectarea taxelor. Contestațiile evreilor au dus iarăși la tărăgănarea plății taxelor, domnitorul a anulat contractul din 1780 și a autorizat un nou statut. Evreii au contestat din nou statutul și abia în 1836 au ajuns la un acord cu proprietarul moșiei, cumpărând de la acesta terenurile pe care locuiau în centrul orașului. [2]
Principala ocupație a evreilor din Fălticeni era negustoria. Ca urmare a faptului că orașul se afla la granița României cu Austro-Ungaria, comerțul s-a dezvoltat, iar comunitatea evreiască din Fălticeni a crescut numeric. Astfel, dacă în 1803 erau 1.500 locuitori evrei, în 1831 numărul lor crescuse la 3.200 (și pe fundalul sosirii de evrei din Basarabia și Bucovina) și în 1838 la 4.152.
În anul 1859 locuiau în Fălticeni 5.767 evrei, care reprezentau 63,5% din populația târgului. [3]
A doua jumătate a secolului al XIX-lea a fost o perioadă de înflorire a comunității evreiești din Fălticeni. Au fost înființate mai multe instituții comunitare: o mikva (baie rituală) - 1857, un spital evreiesc - 1857, o școală de Talmud Tora - 1874 și o școală evreiască - 1897. Numărul membrilor comunității evreiești s-a stabilizat la 4.000-5.000. În 1899 locuiau în oraș 5.499 evrei (adică 57% din locuitori), iar în 1910 doar 4.751, din cauza emigrării unor etnici evrei în America.
Back to top
Report
